Simplicitate

---

Inainte de a veni aici am descoperit blogul unei americance care traieste aici de peste 10 ani. Sfaturile ei، precum si ghidul pe care l-a scris pentru cei care se pregatesc sa calatoreasca spre Kabul ma ajuta sa inteleg mai bine viata de aici. "uitati regulie din tara dvs." e un sfat important، precum si "ceea ce e politicos in tara dvs. s-ar putea sa fie aici considerat ca lipsa de respect". Si ca sa nu-mi pierd de tot busola، intr-o cultura care de multe ori pare opusa celei din care vin eu، pastrez mereu in minte sfatul unei prietene olandeze :"si nu uita، orice ar fi، ca normalitatea ta e aici".
Suntem invitati la masa، farfuriile sunt cladite una peste alta si dintr-o salatiera cu capac sunt scoase (la nevoie) tacamurile. E drept, cu atata praf peste tot، de ce sa tii tacamurile pe masa?
Pentru ca apartamentul nostru nu a fost gata cand am ajuns aici، proprietarul ne-a oferit o camera in ap. lui. Trei saltele pe jos، o draperie la usa، si la nevoie، am putut sa ne "relaxam" in camera afghana. Un fel de saltele de-a lungul peretilor، cu perne ca sa stai mai comod. Acolo poti sta la o poveste، poti bea un ceai، poti manca، poti sa te intinzi la nevoie، si tot acolo se poate juca si Miriam la nevoie. Totul simplu، fara scaune، mese، sau dulapuri. Sau ma rog، aparent simplu. Pentru ca trebuie sa fii foarte atent cum stai، sa nu ai cumva talpa piciorului indreptata spre cineva. Sa nu lasi copiii singuri in camera in cazul in care sunt si baieti prezenti (chiar daca baiatul are doar 5 ani). Sa nu stai picior peste picior، sa nu iei locul de onoare daca sunt mai multe persoane prezente، si asa mai departe. Nu e de mirare ca micuta mea e obosita de atatea reguli.
Mergem la o nunta afghana. Pe langa faptul ca femeile stau separat de barbati، in aceeasi incapere، dar despartiti de un "gard"، galagia e atat de mare incat comunic cu sotul meu prin mesaje، vorbitul la telefon nu e o optiune. La o masa rotunda، de 8 persoane، o cana mare de apa (fara pahare) si una de supa. Atat، pana lo ora 11، nunta incepe la 7. Muzica e prea tare pentru a putea povesti cu vecinii de masa، deci faptul ca nu stiu dari nu e o problema. Cand in sfarsit se aduce mancarea، se pune totul odata pe masa، orez، carne، legume، budinca، fructe si sucuri. Abia mai e loc pentru propria farfurie. Dupa vreo 30 de minute chelnerii vin sa stranga tacamurile. Cei peste 500 de nuntasi (si asta e putin) continua distractia fara noi.

---

Comments

[ela]

Este impresionant, Corina!Sunteti in vizita sau ramaneti acolo?Multa sanatate va doresc!

[corina morar]

interesant
Draga Corina,nu sunt o foarte buna exploatatoare a internetului ,astfel incat nu stiu daca aceste mesaje ajung la tine.Poate imi scrii separat de acest blog ,daca ele ajung sau nu. Cred ca este oexperienta inedita ceea ce tu traiesti acum si ma bucur pentru tine sau alaturi de tine. Cu aceasta noua tara pe care o vezi se adevereste pe deplin ceea ce iti spunea pe vremuri femeia despre care mi-ai povestit. Eu merg in vara aceasta in Olanda si poate mi se deschid si mie ,via Olanda ,noi drumuri si noi orizonturi. Din pacate nu ne vedem ,dar poate altadata. Va pup,Corina

[ioana]

draga corina, parca nu poate fi din viata reala ce povestesti. mi se pare o mega experienta si un mega test de viata. cat mai stati acolo? pune mai multe imagini.