Bahrain - difficult times?

---

In 14 februarie 2011 au inceput in Bahrain o serie de demostratii care cereau drepturi pentru populatia siita si abdicarea regelui (care e sunit). Protestatarii au stationat intr-o zona numita "Pearl", timp de aproape o luna, dupa care regele a cerut ajutor de la vecini si a declarat legea martiala. Zona a fost "curatita", dar a ramas inchisa traficului. Protestele nu s-au incheiat, in 9 martie 2012 si 31 august 2012 au fost alte demonstratii cu zeci de mii de participanti, iar confruntarile continua, la scara redusa. Peste 2929 oameni au fost arestati, si o comisie independenta a prezentat un raport confirmand faptul ca guvernul din Bahrain a incalcat drepturile omului. Ca de obicei, vina e aruncata pe Iran.

Stiam si noi despre "problemele" din Bahrain, dar imi scapase amanuntul cu zona "Pearl". Trebuia sa ne reinoim viza, iar Bahrain e solutia ideala. Miriam avea vacanta, deci puteam sta chiar mai multe zile. Si cum o prietena mi-a recomandat un parc de distractii, mi s-a parut firesc sa caut un hotel cat mai aproape de acel parc.

Privind pe harta, hotelul nostru era "peste drum" de mall-ul unde se afla "Waterloo". La fata locului, hotelul nostru era la 5 minute distanta de zona "Pearl" , intre noi si mall-ul visat era armata. Am incercat sa ocolim zona inchisa si pazita de armata timp de 3 ore, am ajuns sa vedem mall-ul peste drum, dar nu am putut traversa strada (o autostrada care traverseaza orasul). Asa ca ne-am intors la hotel, si dupa-amiaza am luat un taxi. Visul meu de a umbla in voie pe strada, fara abaya, si fara a fi obligata sa folosesc un taxi, s-a realizat doar partial😊

Peste drum de hotelul nostru era un mall si un Lulu, magazin alimentar. Am cautat acolo ceva de mancare, seara pe la 7, dar Miriam a refuzat sa manance si ne tot spunea "vreau sa mergem inapoi la hotel, nu stiu ce nu-mi place aici, nu e vorba de mancare, nu vreau sa stau aici". Noi am privit in jur, totul parea linistit, dar parca pustiu, si ne-am cumparat totusi ceva de mancare. Dupa cateva zile, unul dintre soferii de taxi ne-a spus ca el nu merge niciodata la Lulu, pentru ca e locul de adunare a protestatarilor, si ori de cate ori sunt probleme in Manama, de acolo incep. Am incurajat-o pe Miriam sa-si asculte intuitia in viata, pentru ca exista o "vibratie a locului" care-ti spune sa fii alert. Personal am avut permanent sentimentul ca stam pe un cazan in fierbere.

Poti fi alert si totusi sa te bucuri de farmecul locului.

---